Distante fata de locatii importante:* Manastirea Prislop – 13 km

* Hunedoara – 26 km
* Deva – 42 km
* Petrosani – 50 km
* Caransebes – 70 km
* Alba Iulia- 80 km
* Timisoara – 180 km
* Bucuresti – 380 km

Geografic, orasul Hateg este asezat la rascrucea drumurilor care duc spre Deva, Petrosani si Timisoara. Toate drumurile de acces sunt asfaltate.Semnal GSM pentru toti operatorii din Romania.Hategul poate fi considerat centrul uneia din cele mai atractive zone din Romania pentru turismul cultural si istoric. Prima atestare documentara dateaza din 1247, cand orasul a fost mentionat intr-o Diploma a regelui Bela al IV-lea(Terra Harszoc). Timp de doua secole a fost resedinta cnejilor romani locali, iar din 1457 a devenit cetate regeasca, in posesia principilor ardeleni si a adapostit garnizoana granicereasca a carei misiune era sa pazeasca frontiera de sud a Imperiului Austriac.Ţara Haţegului se află în Transilvania, la întretăierea acestei provincii istorice cu Banatul şi Oltenia, mărginită, la sud, de Munţii Retezat, la est şi nord-est, de Munţii Şureanu, la vest, de Munţii Ţarcu, iar la nord de Munţii Poiana Ruscă.Ţara Haţegului este una dintre regiunile cu cea mai mare încărcătură istorică din România, aici găsindu-se câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură şi arheologie din ţară.
Tarii Hategului i s-a atribuit titlul de „Geopark al Dinozaurilor” pentru „exceptionala valoare a mostenirii geologice si contributia la dezvoltarea durabila a teritoriului”.

Ţara Haţegului a ajuns cunoscuta pe plan mondial datorită dinozaurilor pitici care au populat zona – pe atunci o insulă în Marea Tetis – în perioada cretacicului. Discovery Channel şi alte posturi internaţionale de televiziune au difuzat în ultimii ani mai multe documentare consacrate acestor dinozauri de dimensiuni reduse.

Accesul în Ţara Haţegului se face prin trei „porţi”: dinspre oraşul Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecând pe la Porţile de Fier ale Transilvaniei; dinspre municipiul Petroşani, prin Pasul Merişor-Băniţa.

La limita vestică a Ţării Haţegului se află Porţile de Fier ale Transilvaniei (anticul Tapae), locul unde s-a desfăşurat bătălia decisivă dintre daci şi romani în timpul primului război daco-roman. A fost una dintre cele mai sângeroase bătălii din tot şirul de lupte dintre cele două armate. Pe Columna lui Traian romanii apar ca fiind ajutaţi de Jupiter.

După cucerirea Daciei de către romani, aceştia au fondat la limita de vest a Ţării Haţegului, pe teritoriul actualei comune Sarmizegetusa, capitala provinciei Dacia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Încă de la începutul secolului al XVIII-lea districtul Haţegului, cu centrul său, oraşul Haţeg, se afirmă ca un nucleu al mişcării de emancipare a românilor din Transilvania. Astfel, a doua diplomă a unirii dintre Biserica Ortodoxă din Ardeal şi Biserica Catolică, emisă în 1701 prevedea ridicarea de şcoli pentru români la Alba Iulia, Făgăraş şi Haţeg.

Cel mai vechi grup de biserici haţegane este cel constituit din lăcaşurile datând din secolele XII-XIII:

Biserica din Streisangeorgiu Biserica din Densus Biserica din Ostrov Biserica din Santamaria - Orlea Biserica din Strei
Biserica din Streisângeorgiu Biserica din Densuş Biserica din Ostrov Biserica din Sântămăria – Orlea Biserica din
Strei

*** Biserica „Sfântul Nicolae” este un lăcaş de cult din Densuş, judeţul Hunedoara, una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din România, construită în secolul XIII. Construita din pietre romane fasonate aduse din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa din apropiere, biserica are o înfăţişare ciudată, care nu ascunde însă amprentele stilistice ale romanicului târziu. Valoroasele fragmente de pictură murala, datând din 1443, opera unei echipe de maeştri în frunte cu Ştefan, unul din primii zugravi români cunoscuţi, vădesc strânse legături stilistice cu picturile de epocă din Ţara Românească.

*** Biserica „Sf.Ilie”, din Peşteana datând din sec.XIV, este una dintre cele mai vechi biserici românesti de zid din sudul Transilvaniei. De plan dreptunghiular, cu cor patrat şi absidă semicirculară, cu turn-clopotnita pe latura de vest, ea pastreaza fragmente de pictura murala, in interior si pe fatade. A fost afectata de transformari in 1924.

*** Biserica Reformată-Calvină, din Sântămăria-Orlea, odinioară Ortodoxă, se numără printre cele mai vechi biserici din spaţiul românesc, fiind ridicată către sfârşitul sec. XIII. Alcătuită dintr-o navă tăvănită, din turn pe faţada de vest şi un altar dreptunghiular boltit în cruce pe ogive, prezintă forme arhitectonice specifice tranziţiei de la romanic la goticul timpuriu. La interior se află un valoros ansamblu de pictură murală (1311 şi cca. 1400).

*** Cetatea Colţ dateaza de la începutul sec. al XIV-lea, când a fost ctitorita de cneazul Cândea. Ulterior, Cândea a trecut la religia catolică şi şi-a schimbat numele în Kendeffy.
Cetatea se afla pe teritoriul satului Suseni, Hunedoara, pe drumul judeţean DJ 686, la intrarea pe valea Râuşorului şi la 3 km distanţa de satul Râu de Mori.
Datorită aspectului cetaţii şi toponimiei locurilor, se presupune ca acesta ar fi sursa de inspiraţie a romanului „Castelul din Carpaţi” de Jules Verne.

*** Unul din principalele cursuri de apă care drenează Ţara Haţegului, Râu Mare, a fost obiectul unei amenajări hidroenergetice masive. Lucrările au început în anii ’70 şi s-au încheiat abia în ultimul deceniu al secolului trecut. Principalul obiectiv al amenajării este barajul de la Gura Apei, situat în Parcul Naţional Retezat.

*** Munţii Retezat fac parte din Carpaţii Meridionali, grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Se înalţă între două depresiuni importante, Petroşani şi Haţeg şi între două râuri importante, Râul Mare, care îi delimitează la nord şi est şi Jiul de Vest, care îi delimitează la sud. Sunt înconjuraţi de Munţii Ţarcu la vest, Munţii Godeanu, la sud-vest şi Munţii Vâlcan, la sud.

*** Cel mai înalt vârf, Peleaga, are 2509 metri altitudine, fiind al şaselea vârf din România. Alte vârfuri importante sunt: Zlata (2142 m), Şesele (2278 m), Judele (2334 m), Bucura (2433 m), Păpuşa (2508 m, al şaptelea vârf din România), Vârful Mare (2463 m) şi alte 60 de piscuri cu peste 2.200 metri altitudine. Cel mai reprezentativ vârf din zonă a dat nume masivului: Retezat (2482 m).

*** Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, metropola romana a antichitatii, Ulpia Traiana Sarmisegetusa situata la circa 20 km de Hateg, in comuna Sarmisegetusa, in partea de sud-vest a depresiunii Hateg. Aici se afla ruinele capitalei Daciei Romane, numita si Ulpia Traiana Sarmisegetusa, fondata de guvernatorul Terentius Scaurianus între anii 108 – 110. Timp de doua secole acesta a fost centrul politico-administrativ al provinciei Dacia.

*** Manastirea Prislop, situata la 13 km de Hateg, intr-un cadru natural deosebit, cunoscuta si sub numele de „Silvas”, dupa satul Silvasu de Sus, este mentionata pentru prima data in documente in anul 1360. La 200 de metri de actuala biserica se afla locul numit „La Manastirea Batrana”, dovada existentei unei manastiri mai vechi, din lemn.

*** Castelul Corvinilor se afla la doar 25 de km de orasul Hateg, reprezinta una din cele mai frumoase si bine conservate constructii de acest gen din epoca medievala, fiind cea mai vestita proprietate ale lui Iancu de Hunedoara, impresionand prin prezenta sa. Pentru cei atrasi de evul mediu, castelul reprezinta un monument singular in Romania si printre cele mai atractive din spatiul european.

*** Parcul dendrologic Simeria situat la 30 de km de Hateg, situat pe malul raului Mures, intr-un cadru natural deosebit , ofera vizitatorilor numeroase peisaje unicat cu arbori exotici rari ,lacuri si izvoare ,arbori giganti ,poieni,compozitii arhitecturale originale,toate intr-un reconfortant cadru natural de padure-parc.

*** Rezervatia de Zimbrii Hateg aflata 3 km de oras, rezervatia din padurea Slivut se mandreste cu faptul de a fi primul loc de pe teritoriul Romaniei, unde zimbrul european si-a facut aparitia.